„Un Recviem German“ de Brahms, în Joia Mare

Joi, 16 aprilie 2020, de la ora 19.00, Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu“ vă propun, în cadrul stagiunii simfonice online, „Un Recviem German“ de Johannes Brahms (1833-1897). Lucrarea pentru soliști, cor și orchestră a avut premiera în 1868, în Vinerea Mare, la Catedrala din Bremen, fiind dirijată de însuși compozitorul Johannes Brahms.

La Filarmonică, „Un Recviem German“ a fost interpretat pe 4 și 5 aprilie 2018 sub conducerea dirijorului german Claus Peter Flor, alături de soliștii Irina Iordăchescu și Ionuț Pascu. Corul Filarmonicii „George Enescu“ a fost pregătit de maestrul Iosif Ion Prunner, concermaistru invitat fiind David Lefèvre.

Înregistrarea celebrei lucrări, interpretată pe 5 aprilie 2018 în Sala mare a Ateneului Român, poate fi ascultată acum, în Joia Mare a Paștelui ortodox, în acest context cu totul dificil, când din cauza COVID-19 artiștii sunt nevoiți să stea departe de scenă.

Recviemul din Joia Mare va putea fi ascultat pe canalele online ale Filarmonicii George Enescu: site (https://www.fge.org.ro/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw). Accesul pe aceste canale online va fi gratuit pentru toți iubitorii muzicii pe toată perioada pascală.

Compus între 1865 și 1868, „Un Recviem German“ a fost creat de Brahms după două mari pierderi din viața sa: mama sa și bunul său prieten, celebrul compozitor și pianist Robert Schumann (1810-1856). Cu o durată între 65 și 80 de minute, acest recviem este cea mai lungă creație a lui Brahms. Dacă majoritatea lucrărilor de acest gen folosesc pasaje din liturghia funerară în latină, Brahms a ales ca „Un Recviem German“ să preia pasaje din Biblia tradusă de Luther în germană, ceea ce a fost oarecum surprinzător în epocă.

Şi acum, Doamne, cu ce mă pot împăca? În Tine îmi este speranţa. (Ps. 39, 5.6.7.8.)

„Brahms îşi extrage acele fragmente care îl obsedează, în urma lecturilor constante ale cărţii sfinte, concentrându-se în principal asupra credinţei în Înviere mai mult decât în teama de Judecata de Apoi. Structurarea în șapte secţiuni este o îndepărtare de la principiile recviemului romano-catolic în cinci părţi. Fiecare secţiune are propriul său caracter, pus în valoare de o orchestraţie subtilă“, apreciază muzicologul Vladimir Deveselu, în caietul program al lucrării.

Program

Înregistrarea concertului din 5 aprilie 2018, Sala mare a Ateneului Român

Dirijor Claus Peter Flor

Solişti

Irina Iordăchescu

Ionuţ Pascu

Dirijorul Corului

Iosif Ion Prunner

Concertmaistru

invitat David Lefèvre

JOHANNES BRAHMS

Un Recviem German pentru solişti, cor şi orchestră, op. 45

1. Selig sind, die da Leid tragen – cor Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia (Matei 5,4)

2. Denn alles Fleisch es ist wie Gras – cor Toată făptura este ca iarba… (Petru 1,24)

3. Herr, lehre doch mich, das ein Erde – bariton şi cor Doamne, învaţă–mă că pământul… (Psalm 39,5)

4. Wie lieblich sind deine Wohnungen – cor Cât de plăcute sunt cămările Tale (Psalm 84,2 f)

5. Ihr habt nur Traurigkeit – soprană şi cor Deci şi voi acum trişti sunteţi (Ioan 16,22)

6. Denn wir haben keine bleibende Statt – bariton şi cor Căci nu avem aici cetate stătătoare (Evrei 13,14)

7. Selig sind die Toten – cor Fericiţi cei morţi… (Apocalipsa Sf. Ioan 14,13)

Dirijorul german Claus Peter Flor este recunoscut mai ales pentru interpretarea repertoriului austro-german, precum Bruckner, Mahler, Strauss, Brahms, Schumann şi Mendelssohn, manifestând totodată afinitate cu repertoriul slav, Şostakovici, Dvorak şi Josef Suk, pe care l-a înregistrat în perioada numirii sale la Filarmonica din Malaezia. Născut la Leipzig în 1953, Flor şi-a început cariera muzicală ca violonist la Weimar şi Leipzig, înainte de a se concentra pe dirijat, studiind cu Rolf Reuter şi, mai târziu, cu Rafael Kubelik şi Kurt Sanderling. În 1984, a devenit director general al Konzerthausorchester din Berlin. În 1988, şi-a făcut debutul la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Berlin. De-a lungul carierei, a dirijat Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Simfonică din Dallas, Orchestra Tonhalle din Zürich.

Soprana Irina Iordăchescu s-a născut într-o familie de artişti, tatăl său fiind baritonul Dan Iordăchescu. Este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa de canto a Mariei Slătinaru-Nistor. Din 2005 este prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti şi colaborator al filarmonicilor din ţară. Irina Iordăchescu a cântat pe scene de prestigiu: Teatro alla Scala – Milano, Teatro Massimo V. Bellini – Italia, Glyndebourne Opera Festival – Anglia, St. Margarethen Opernfestspiele – Austria, Carnegie Hall – New York, P. I. Ceaikovski Hall – Moscova şi Sankt Petersburg Philharmonic – Rusia, Salle Flagey – Bruxelles etc.

Ionuţ Pascu s-a apropiat de muzică prin activitatea în cadrul ansamblului de tineret „Rapsodia mării” din Constanţa în calitate de acordeonist. După studii particulare de teorie şi canto cu solista Aida Abagief la Constanţa, a fost admis la secţia de canto a Universităţii de Muzică din Bucureşti, la clasa regretatului Dorin Teodorescu. De referinţă în activitatea solistului rămâne premiera australiană (cu realizarea unui CD) a lucrării Cantata della Vita de Gianluigi Gelmetti, alături de Sydney Philharmonic la celebra Operă din Sydney.

Iosif Ion Prunner este de peste 20 de ani dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”. Născut într-o cunoscută familie de muzicieni (Prunner-Silvestri), prezenţi timp de peste un veac pe scena Filarmonicii, începe studiul pianului cu tatăl său la cinci ani. După absolvirea Universităţii de Muzică, desfăşoară o intensă activitate ca pianist concertist şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate (Germania, Rusia, Cehia, Elveţia). În acelaşi timp studiază dirijatul cu Constantin Bugeanu şi Sergiu Comissiona, fiind numit, în 1997, prin concurs dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu” de către Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii în acea perioadă. În concertele susţinute în calitate de pianist, dirijor, dirijor de cor, a colaborat cu personalităţi ale vieţii muzicale internaţionale: Adrian Erod, Neil Stuart, Dolora Zeijck, Tougan Sukiev, Daniel Barenboim, Pietro Colombara, Valentin Gheorghiu ş.a.

Violonistul David Lefèvre, după absolvirea Conservatorului din Montreal cu Premiul I, a fost timp de trei ani consecutivi beneficiarul bursei acordate de Arts Council of Canada, urmând apoi studii la Conservatoire National Supérieur de Musique din Paris. Premiant al fundaţiilor „Yehudi Menuhin” şi „George Cziffra” şi deţinător al Premier Grand Prix al Concursului Internaţional de vioară de la Douai, David Lefèvre s-a lansat într-o carieră solistică, sub bagheta unor dirijori renumiţi. Cântă pe un instrument Nicola Gagliano din 1769, oferit de către colecţionarul Emile Delcroix din Tournay.

Canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw) al Filarmonicii „George Enescu“ a fost adăugat, în cadrul stagiunii online, celuilalt instrument de promovare ale evenimentelor instituției: site web (https://www.fge.org.ro/)

Canalul YouTube nou creat oferă celor interesați posibilitatea de abonare și de alertare prin e-mail asupra noilor postări.

Înregistrările concertelor simfonice vor rămâne pe canalele online timp de 48 de ore.Sunteti invitati să vă abonați la canalul YouTube al Filarmonicii „Geoge Enescu“.

Urmariti canalele:

Siteul Filarmonicii „George Enescu“

Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: