Trecutul si prezentul cartierului Cotroceni

Ca turist, odată ajuns în București, ești atras, fără doar și poate, de Centrul Vechi, polul distracției din Capitală și un adevărat „magnet” pentru toți vizitatorii, de oriunde ar veni ei. Și totuși, pentru cei care zăbovesc un pic mai mult în oraș și vor să cunoască mai bine locurile și oamenii, o plimbare prin cartierele Bucureștiului poate constitui o adevărată revelație.

Grație metroului, poți ajunge cu ușurință în cele mai îndepărtate colțuri ale orașului, cum ar fi spre exemplu cartierul Văcărești, dar pentru cei care nu vor să se aventureze prea departe, Cotroceni și Aviatorilor sunt două cartiere pline de istorie, în care chiar și cei mai pretențioși dintre vizitatori vor descoperi locuri care să le trezească interesul și poate chiar să îi uimească.

La doar două stații de metrou distanță de centrul Bucureștiului, se întinde unul dintre cele mai vechi și frumoase cartiere din Capitală – Cotroceni.

Mențiunile în vechile hrisoave ale Țării Românești ne trimit, încă de acum peste 400 de ani, din timpul lui Mihai Viteazu, la un mic sat numit Cotroceni, aflat în mijlocul pădurii de atunci – cunoscuții Codri ai Vlăsiei -, care era situat în nordul Bucurescilor, cum se numea orașul la acea vreme.

La jumătatea secolului al XVII-lea, însuși Șerban Cantacuzino, cel care avea să devină, două decenii mai târziu, domnitor al Țării Românești, “se cotroci” o vreme în aceste păduri dese, care de altfel erau proprietatea sa, ceea ce, în limba de atunci, însemna “a se ascunde”, “a se refugia”, de Domnitorul Duca al cărui tron se străduia să-l uzurpe.Șerban Cantacuzino, membru al celebrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor contribuie, mai târziu, la dezvoltarea locului prin construirea Mănăstirii Cotroceni, în semn de mulțumire față de locul care i-a salvat viața în timp ce era prigonit de Duca.  În apropierea lăcașului sfânt, Șerban Cantacuzino va construi apoi parcul și Palatul Domnesc, format din spații de locuit și diverse acareturi, pe locul actualului Palat Cotroceni. Din acestea, astăzi se mai păstrează cuhniile (bucătăriile). Ulterior, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Regele Carol I au folosit vechiul palat ca reședință de vară. În 1883 însă, primul rege al României moderne a construit pe aceste locuri actualul Palat Cotroceni, devenit în timp un simbol pe multiple planuri pentru București.

Vechea reședință regală, construită în stil clasic venețian, adăpostește acum sediul Președinției României, o parte a edificiului putând fi vizitată și purtând numele de Muzeul Cotroceni. Acest loc este puternic încărcat de semnificații. În 1916, de exemplu, Consiliul de Coroană reunit aici și prezidat de Regele Ferdinand a decis intrarea țării în primul Război Mondial, de partea Antantei.

După 1949, clădirea se va numi Palatul Pionierilor, iar în timpul comuniștilor, vechea mănăstire Cotroceni, puternic afectată de cutremurul din 1977, a sfârșit prin a fi demolată în 1984.

Cotroceni, acest splendid cartier al Capitalei de astăzi, mai este cunoscut drept zona cu străzi cu nume de doctori, căci istoria ultimelor două veacuri a locului este legată de medicină.

La jumătatea secolului al XIX-lea, doctorul francez Carol Davila a fost adus la București de Domnitorul Barbu Știrbey pentru a organiza sistemul sanitar. Acesta rămâne pentru totdeauna în țară, lucrând sub oblăduirea a trei conducători – lui Știrbey adăugându-i-se Alexandru Ioan Cuza și Carol I. Este profesor de chimie la Universitatea București, înființează școli medicale (de felceri, de chirurgie) și, mai apoi, Facultatea de Medicină, nume importante de medici fiind legate de-a lungul timpului de istoria acestui domeniu, în București. Multe dintre aceste nume se regăsesc printre străzile vechiului cartier Cotroceni, unde, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost construite unele dintre cele mai frumoase case din Capitală.

O adevărată oază de verdeață și liniște în orice anotimp, Cotroceni beneficiază de o mulțime de copaci seculari, dar și de parcuri și grădini unice. Și invităm turistul să viziteze frumoasa Grădină Botanică, aflată peste drum de Muzeul Cotroceni, înființată tot la inițiativa Dr. Carol Davila, în 1860, ca și Facultatea de Medicină și Farmacie. La vremea respectivă, aceasta se întindea pe o suprafață de doar 7 ha și se afla pe alt amplasament față de ziua de astăzi. După ce a intrat sub îngrijirea unui botanist, acesta a decis mutarea ei în centrul orașului, lângă Universitatea București, loc în care nu s-a putut dezvolta corespunzător.

În 1884, Grădina Botanică, avându-l acum la conducere pe prof. dr. Dimitrie Brandza, al cărui nume îl poartă în ziua de azi, va fi mutată definitiv pe actualul amplasament și va funcționa pe lângă Facultatea de Științe a Universității, întinzându-se de această dată pe mai bine de 18 ha. 

Tot atunci au fost construite și primele sere, în care au fost realizate principalele plantații de arbori și arbuști, acestea putând fi vizitate și în ziua de azi. Grădina a fost puternic afectată în timpul celui de-al doilea Război Mondial, aceasta fiind refăcută și schimbându-se substanțial după 1954.

Beneficiind de o varietate impresionantă de specii de arbori, arbuști și flori, constituind pentru mai bine de jumătate de an o adevărată simfonie de culori și miresme plăcute, Grădina Botanică este un loc romantic și liniștit, în mijlocul unui București fremătător, trepidant, care este locul predilect de recreere al studenților, al îndrăgostiților sau al trecătorilor dornici de puțină relaxare în aer liber.

Nu ne putem despărți de acest loc fără să vedem două repere ale ortodoxiei, perle arhitectonice și culturale: Biserica Sfântul Elefterie cel Nou, care străjuiește din 1930 frumosul Cotroceniprecum și Biserica Sfântul Elefterie cel Vechi, ctitorită cu două secole înaintea celei dintâi. Amândouă pot fi vizitate și lasă turistului dornic de istorie o impresie de neșters, făcând ca plimbarea prin acest minunat cartier, dar și prânzul sau cina la micile restaurante de pe străzile sale cu copaci seculari să completeze o atmosferă liniștită, veche și distinsă a orașului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: