Marc Chagall – Pictura între reprezentare și metaforă poetică

Marc Chagall a fost un artist care a cugetat îndelung asupra întrebării dacă arta, pictura în special, este redarea fidelă a unei lumi iluzorii, o simplă modalitate de reprezentare sau dimpotrivă, una de explorare, de înțelegere și dezvăluire a realității, în ce are ea esențial, asemenea poeziei. Nefiind captiv al lumii perceptibile, asemenea impresioniștilor și nici mânat de intelect, precum mulți reprezentați ai diferitelor -isme din epocă, pictura sa își găsește resursele în propria lume lăuntrică, în care ades imaginea este un fel de semnificație esențializată a unui adevăr, o metaforă a unei alte realități. Sunt patru mari unități tematice care formează universul chagallian: lumea înconjurătoare, Vitebsk, ca spațiu al sufletului său pierdut și reiterat prin amintire, misterul iubirii și religiozitatea, în sens larg (familia artistului era adeptă a hasidismului, curent de gândire evreiesc apărut în Polonia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care pune accentul pe comuniunea plină de bucurie cu divinul, cu precădere prin dans și cântec, dar și prin celelalte acte ale omului, afirmând că nu respectarea perceptelor și cunoașterea este importantă, ci puritatea și iubireaplină de dăruire).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: